Tribut strămoșilor

Mucenicii sau Sfințișorii-Unul dintre puținele obiceiuri populare autohtone, care a ajuns și până în zilele noastre, se suprapune cu obiceiurile creștine și credințele păgâne. Până astăzi, de Sâmbăta Morților, femeile coc 40 de sfințișori, câte unul pentru fiecare mucenic de la Sevastia. Fiecare sfințișor este însiropat cu miere și presărat cu nuci, pentru că din moși strămoși se credea că mierea și nucile sunt alimentele care fac legătura dintre lumea celor morți și a celor vii în aceste zile, zile care se numesc ”Zilele Moșilor”.

Rețeta de bază a Sfințișorilor

550 gr făină

25 gr drojdie proaspătă

125 ml lapte

125 ml apă călduță

150 gr zahăr

1 ou

80 gr unt

1 lgt. sare

Pentru sirop:

1 ou

50 gr lapte

1. Preparăm maiaua din drojdie, lapte cald și o linguriță zahăr, amestecăm bine ingredientele și lăsăm într-un loc cald pentru o oră.

2. După o oră, preparăm aluatul: frământăm manual sau cu ajutorul blender-ului maiaua, făina, sarea, zahărul, oul, untul și apa. Trebuie să obținem un aluat lipicios și elastic.

3. Timp de o oră și jumătate lăsăm aluatul să crească, într-un loc călduț, ferit de curent.

4. Preîncălzim cuptorul la 210°С.

5. Împărțim aluatul în părți egale, a câte 60 gr fiecare și modelăm niște gogoși.

6. Lăsăm aluat să se odihnească încă vreo 20 minute.

7. Modelăm gogoșii în rulou subțire, îl strângem în două și-l răsucim într-un lanț. 

8. Împletim lanțul în forma cifrei 8. 

9. Punem Sfințișorii într-o tavă unsă în prealabil cu ulei și-I lăsăm să crească ușor.

10. Amestecăm 1 gălbenuș și 3 linguri de lapte. Ungem cu acest sirop sfințișorii.

11. Ducem tava la cuptorul preîncălzit, pentru 20-25 minute. Sfințișorii trebuie să crească și să se rumenească. 

12. Înainte de a pune mucenicii sfințișorii pe masă, îi ungem deasupra cu miere și-i presărăm cu semințe de susan, nuci sau coajă rasă de lămâie (dacă miere este zaharisită, o putem topi la baia de abur).

Sînt mai multe variante de sfinţişori

1.Cu halva

2.Cu lămîe

3.Cu stafide

4.Cu cacao

5.Cu scorţişoara şi cardamon

6.Cu nuci

În timpurile străvechi, oamenii ofereau fiecărui detaliu un sens simbolic și sacru. De exemplu,  sfințișorii se prepară în forma antropomorfă de opt, pentru că această cifră semnifică  echilibru cosmic. 

Istoria sărbătorii

40 de mucenici şi tradiţia Sfinţişorilor copţi

 
Una dintre cele  mai importante sărbători creştine din calendarul popular ortodox este considerată ziua de 9 (22) martie. În această zi se sărbătoresc ”Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia".  Această sărbătoare creştină interferează cu o serie de mituri păgâne, care sunt legate de muncile câmpului, marcând celebrarea începutului Anului Agrar.

Potrivit legendelor, în această zi se suprapun două sărbători de înnoire a timpului: ultima zi a Babei Dochia (Zilele Babelor) şi începutul Zilelor Moşilor. Se credea că anume Moşii patronează viaţa pământească, mai ales în pragul sezonier (a echinocţiului de primăvară şi solstiţiul de vară), şi precum că, sfinţii se reîntorc la începutul fiecărui an agrar.În acest fel, pentru a întâmpina revenirea spiritelor printre cei vii, gospodinele coc 40 de colăcei-îngeraşi mici (Sfinţişori). Aceşti „îngeraşi” aveau o semnificaţie mitologică, de a îmbuna spiritele moşilor şi de a asigura celor vii o viaţă îndestulată pentru tot anul. Aceştia se numesc Mucenici, Brăduleţi, care semnifică cei 40 de mucenici, martiraţi în Sevastia. În trecut, gospodinele coceau un număr exact de „sfinţişori”, 40 la număr, şi le aduceau de pomană copiilor săraci. Sfinţişorii copţi trebuiau să fie neapărat din aluat dospit, unşi cu miere şi presăraţi cu nuci. În vemurile străvechi se credea că mierea şi nucile fac legătura între lumea celor vii şi celor odihniţi în pace.  

Uneori, pe lângă colăcei se dădea şi vin de pomană. În vremurile de demult, gospodarii ieşeau în vii şi în livezi pentru a cinsti 40 sau 44 de pahare cu vin (conform tradiţiei tracice, au fost 44 de sfinţi mucenici). Din fiecare pahar se turna puţin vin la rădăcina viţei de vie sau a pomilor fructiferi. Cine nu putea bea acest număr de pahare, trebuia doar să înmoaie buzele 40 de ori într-un pahar cu vin. Exista şi un crez în acest sens: cât vin vei bea în această zi, atâta sânge ţi se va adăuga în organism. Ritual semnifica că aceasta este încă o modalitate a celor vii de-a sparge gheaţa, pentr a-i elibera pe mucenici. 

În zilele noastre, cel mai răspândit obicei a rămas coptul sfinţişorilor. La fel ca şi în trecut, gospodinele coc din aluat dospit 40 de sfinţişori, în forma antropomorfă a cifrei opt – cifra echilibrului cosmic. După ce sunt scoşi din cuptor, aceştia sunt unşi cu miere şi presăraţi cu nucă mărunţită, iar după ce sunt sfinţiţi la biserică – se dau de pomană, de sufletul morţilor, membrilor de familie, rudelor şi vecinilor, în special copiilor.(din sursa www.moldovenii.md)

Reţete: Ana Sîtnic,Maria Cupcea

Text: Olga Padalco

Foto: Olga Bux