Postul Mare – încercare sau tentaţie?

Pagina principală
Blogul Tamarei Șchiopu
Postul Mare – încercare sau tentaţie?

Postul Mare – încercare sau tentaţie? mar 07, 2014 Blogul Tamarei Șchiopu 0 Comentarii

„Chiar şi câinii slăbesc, din lipsă de ciolane” scrie într-o carte de istorie a gastronomiei britanice, cu referinţă la Postul Mare în Evul Mediu (Taste, Kate Colquhoun, Bloomsbury, 2007). Cele 40 de zile înainte de Paşti erau o adevărată încercare pentru britanici, trecând monoton din una în alta, la sfârșit de iarnă când ouăle, untul şi carnea proaspătă erau oricum rare. Chiar şi cei bogaţi, cu acces la peşte proaspăt, simțeau efectele postului îndelungat.

Astăzi, nimeni nu mai posteşte în Occident, iar Postul Mare semnifică doar începutul carnavalurilor (apropos, Carnaval provine de la „carnivale” adica „fără carne”) iar la sfârșit se sărbătorește Sfintele Paști.

Aici, în Moldova, Postul Mare este respectat de către foarte multă lume, prin trecerea către un regim de alimentaţie vegan – fără carne, lactate, alcool, şi cu permisiunea de a consuma peşte în anumite zile.

Postul în vogă

Această tendinţă în creștere, mai ales în oraș, se datorează şi faptului că piaţa oferă o mulţime de produse de post, legume, fructe (multe de import), precum şi produse vegetale care imită carnea, salamul, caşcavalul, crema, etc.

Sunt două laturi ale acestei oferte – una pozitivă şi una negativă. E bine că piaţa agricolă, magazinele, supermarketurile oferă multe produse, mai ales legume, din care poţi pregăti bucate gustoase, saţioase şi de post. Acestea fiind îmbietoare şi la aspect, şi la gust. Iar internetul şi librăriile oferă nenumărate surse de inspiraţie, pentru reţete noi şi interesante.

Pe de altă parte, încercarea de a substitui produsele preferate din carne şi lactate prin cele care le imită şi care conţin mulţi aromatizatori, conservanţi, coloranţi, săruri şi margarină este pe cât un risc de a dăuna sănătăţii, pe atât şi o hipocrizie de „a posti”. Pentru ca Postul Mare, în sensul profund al său, înseamnă abţinere, mediaţie şi pocăinţă. Dar nicidecum nu înseamnă a consuma torturi şi plăcinte care mai de care, fie ele şi „de post”.

Delicii de post

Şi totuşi, a posti nu trebuie să însemne disconfort, foame, dispoziţie proastă şi chiar malnutriţie. Cu un pic de planificare, creativitate şi dorinţă, bucatele de post vor fi tot atât de îmbietoare ca şi celelalte. Iar o celebrare în perioada Postului Mare – o aniversare sau pomenire – poate oferi o masă bogată fără să se recurgă la bucate procesate de o calitate dubioasă.

Secretul bucatelor gustoase de post se ascunde în debara. Pe acele policioare unde gospodina îşi păstrează condimentele, sosurile şi uleiurile minunate, care conferă arome apetisante chiar şi atunci când lipseşte mielul sau pieptul de pui. Unele dintre produsele de mai jos sunt esenţiale, altele sunt mai puţin importante, însă extrem de utile în post.

BOX:

ulei de floarea-soarelui, pentru prăjit şi copt
ulei de măsline, de nuci, de seminţe de dovleac şi de struguri, pentru salate
ulei de susan prăjit, pentru arome deosebite în legumele călite, orez şi marinade
oţet de mere şi oţet balsamic, pentru salate şi marinade
nuci, migdale, alune de pădure, arahide nesărate
seminţe decojite de floarea-soarelui, dovleac, pin, susan
făină integrală, făină de porumb, drojdie uscată
conserve de porumb zaharat, de fasole şi de năut, roşii în suc
linte, mei, hrişcă, orz (perlovka), fulgi de ovăz, orez brun
mirodenii: seminţe de chimen şi de coriandru, fulgi de ardei roşu, paprica, boabe de piper
frunze de dafin, rozmarin, cimbru, oregano, leuştean şi maioran uscat
sos de soia
suc de lămâie

Reguli pentru Post

Oricare ar fi motivele pentru a posti, un asemenea regim alimentar poate fi minunat şi benefic, dacă respectați câteva reguli elementare.

Mâncarea trebuie sa fie diversă, constând din bucate dint-o gamă largă de produse, aspectuoase şi multicolore.
Bucatele trebuie să conțină toate grupele de nutrienţi necesari unui organism sănătos:

- Proteine: mai toate produsele, în afară de zahăr şi ulei, sunt surse de proteine. Mai ales fasolea, lintea, năutul, mazărea, Tofu, cerealele, nucile, seminţele, orezul, cartofii.

- Grăsimi: uleiurile vegetale, untul vegetal (de arahide, de seminţe), nucile, seminţele.

- Carbohidrați: pâinea, orezul, pastele, fructele uscate, cartofii, leguminoasele.

- Fibre vegetale: produsele cu tărâţe, pâinea de secară, orezul brun, făina de porumb, fructele şi legumele proaspete sau uscate.

- Vitamine: toate legumele şi fructele posibile, mazărea congelată, cerealele pentru dejun, uleiurile, seminţele, nucile, soia, orezul brun, fasolea şi bobul.

Veţi evita plictiseala, dacă veţi pregăti bucate de culori vii, atrăgătoare, cu arome interesante şi chiar neobişnuite, ca cele prezentate aici. Pentru mai multă inspiraţie, găsiţi setul meu de reţete de post în chioscuri şi librării.

Supă-cremă din dovleac

Această supă plină de vitamine poate fi pregătită din orice legume pe care le aveți la dispoziție, având la bază - dovleacul. Puteți folosi cartofi sau orez, pentru a obține o consistență mai densă. De asemenea, puteți folosite roșii proaspete sau conservate în suc propriu… Puteți folosi prazul, rădăcina de ţelină, pătrunjelul şi alte mirodenii pentru intensificarea aromei.

Ingrediente pentru 5-6 persoane:

1,5 litri de bulion preferat

1,5 kg miez de dovleac, curăţat şi tăiat cubuleţe

1 ceapă curăţată şi tăiată mărunt

3 morcovi curăţaţi şi tăiaţi rondele subțiri

2 rădăcini de nap tăiate cubuleţe sau 0,5 kg cartofi

100 g unt

Sare şi piper

Crutoane sau caşcaval ras, după dorinţă

Într-o cratiţă adâncă se topeşte untul și se călește în el ceapa, până se înmoaie.
Se adaugă legumele tăiate mărunt şi se amestecă bine până se învelesc toate în untul topit.
Turnăm bulionul şi-l lăsăm să fiarbă la foc mediu, timp de 15-20 de minute.
Când toate legumele au fiert, scoatem supa de pe foc și o lăsăm un pic să se răcească, după care o mărunțim în blender, până obținem consistența unei creme subțiri.
dacă crema este prea densă, mai adăugăm bulion sau apă fiartă, până obținem consistența dorită.
Supa astfel pregătită se condimentează cu sare şi piper după gust şi se serveşte fierbinte, cu caşcaval ras sau crutoane.

Sfaturi utile:

În perioada de post, untul poate fi înlocuit cu ulei vegetal.

Pentru un gust mai catifelat, atunci când supa este gata, se adaugă 100 ml de frişcă proaspătă şi se mai lasă puţin la foc, dar fără ca să dea în clocot.

Salată caldă de topinambur cu ciuperci

Descoperiți topinamburul, această legumă extraordinară, care este subapreciată în Moldova, dar este folosită mai des ca hrană pentru animalele de casă. În popor i se mai spune „gulii”, „pere de iarnă”, „mere de pământ”.

Ingrediente pentru 4 persoane:

100 grame miez de alune de pădure, prăjite și curățate de coajă

200 grame frunze de salată verde

8 tuberculi de topinambur

225g ciuperci Păstrăv

2 linguri ulei de măslin

1 cățel de usturoi curățat şi pisat

1 lingură oțet balsamic

1 linguriță de cimbru mărunțit

1 linguriță de pătrunjel mărunțit

Pentru marinată:

4 linguri ulei de preferat (de nuci, de struguri, de măsline)

1 linguriță de oțet balsamic

Sare şi piper

Topinamburul se curată şi se taie în rotile de 0.5 cm grosime. Ca sa nu se înnegrească, feliile se pun în apă rece cu un pic de suc de lămâie.
Rotilele de topinambur se pregătesc la aburi timp de 10 minute, ca sa devină moi.
Între timp se prăjesc ciupercile în uleiul de măsline.
După ce se rumenesc bine, în ciuperci se adaogă usturoiul şi oțetul, cimbrul şi pătrunjelul şi se mesteca ușor, înlăturând tigaia de pe foc.
Mai întâi se aranjează frunzele de salată pe un platou, apoi ciupercile in sosul de pătrunjel, apoi topinamburul.
Salata nu se mestecă, ci se presară cu nucile mărunțite.
Se pregătește marinata şi se toarnă peste, şi în jurul salatei.

Se servește imediat, ciupercile şi topinamburul fiind încă calde.

Tocăniță de legume cu linte

Folosiţi căt mai multe rădăcinoase accesibile pe piaţă, ca să pregătiţi această mîncare delicioasă şi saţioasă în Postul Mare. Lintea este un super-produs, proteină curată, care înlocueste perfect carnea, dar fără grăsimi.

Ingrediente pentru 4 persoane

1 lingura de ulei

2 fire de praz, taiat fâşii
1 catel de usturoi, zdrobit
4 fire de ţelină, taiate fisii
2 morcovi, taiati fisii
2 pastarnac sau o rădăcină de ţelină, tăiat cubuleţe
1 lingură de pastă de tomate
225 g daicon tăiat cubuleţe
175 g linte verde sau maronie
450 g rosii, decojite, conservate în suc, tăiate mărunt
15 ml/ 1 linguriţa cimbru,
15 ml/ 1 linguriţa sovarv,
900 ml bulion de legume,
15 ml/ 1 lingura amidon,
piper negru măcinat, sare după gust

Se încălzește cuptorul pana la 180 grade C.
Încingem uleiul într-o cratiță potrivită şi pentru cuptor, adăugăm prazul, usturoiul și țelina. Călim rădăcinoasele 3 minute, la foc moderat.
Se adaugă morcovul, păstârnacul (sau țelina), diaconul, lintea, roșiile , verdeața şi se condimentează după gust. Se amesteca bine.
Aducem compoziția pana la punctul de fierbere amestecând periodic.
Se închide cu capacul, se pune in cuptor si coacem 50 minute, pana legumele si lintea se înmoaie. Pe durata pregătirii se scoate tava din cuptor si mestecam legumele sa ne convingem ca sunt pregătite.
Se scoate cratița din cuptor. Se amestecă 3 linguri de apa rece cu amidonul pregătit, se adaugă în tocăniță. Se pune la foc, si se amesteca continuu pana compoziția începe sa fiarbă si se îngroașă. Se ține in clocot 2 minute.
Tocana se pune într-un bol încălzit, se garnisește cu crenguțe de cimbru, după dorință, şi se servește imediat.