Istambul

Istambul iul 30, 2013 Călătorii cu gust 0 Comentarii

O ISTORIE BOGATĂ

Istanbul este un oraș

cu o istorie bogată, pe care, probabil, n-o poți cunoaște dintr-o singură dată. Cu toate acestea, orașul poate sa nu-și dezvăluie ospitalitatea și adevărata față, din prima vizită. Se întâmplă ca Istanbulul sa-și întâmpine vizitatorii cu vânt și ploi, alteori îi lasă fără amintiri frumoase. Și dacă ți s-a întâmplat chiar ție, îți recomand sa-ți faci bagajele și să mergi pentru a doua oară în acest oraș, pentru a-l explora din nou.

Te asigur, Istanbulul te va cuceri și nu te va mai lăsa sa-l uiți vreodată. Istanbul este singurul oraș din lume, care este situat concomitent pe două continente. Puntea de legătură între Europa și Asia este strâmtoarea Bosfor, care la rândul său unește Marea Neagră și Marea Marmară. Partea Europeană a orașului este despărțită printr-un golf adânc Cornul de Aur în două sectoare. Cu o astfel de poziționare geografică, Istanbulul reprezintă principalul centru financiar, comercial și cultural al Turciei. Centrul turistic al Istanbulului este considerat orașul vechi Sultanahmet, care atrage vizitatorii prin edificiile sale celebre: Biserica Sfânta Sofia, una dintre cele mai importante și mai frumoase clădiri din istoria arhitecturii mondiale, palatul Topkapi și Moscheea Albastră. La Vest se extinde Grand Bazaar – una dintre cele mai mari piețe acoperite din lume, care ocupă tocmai 58 de străzi. Ridicându-vă pe cel mai înalt deal al raionului Galata, veți ajunge la Turnul Galata – simbolul orașului. Și acestea sunt doar câteva repere turistice, pe care trebuie să le vizitați în Istanbul. Aici finisăm incursiunea istorică și trecem la partea gastronomică.

Istanbul este singurul oraș din lume, care este situat concomitent pe două continente.

Puntea de legătură între Europa și Asia este strâmtoarea Bosfor,

care la rândul său unește Marea Neagră și Marea Marmară.

RITUAL SOCIAL

Paleta gastronomică a orașului este foarte variată. Aici puteți gusta orice: de la bucătăria tradițiilor culinare otomane și a peștelui proaspăt de pe malurile Bosforului, până la misterioasa bucătărie indiană, arzătoarea bucătărie mexicană și cele mai rafinate delicii mediteraneene. Mâncarea în Turcia este una specială, doar că aici nu se vorbește despre aceasta, ca despre o satisfacere a necesităților alimentare. Este necesar să vorbim aici despre mâncare, ca despre un ritual social gastronomic, care nerespectat este perceput de comunitate, dacă nu negativ, atunci cel puțin cu prudență. Bucătăria turcească este un amalgam dintre bucătăriile teritoriilor cucerite. Aici veți găsi tradiții culinare din India, Iran, Caucaz, condimentate cu tradiții arabe și mediteraneene, și adaptate la cerințele islamice.

Micul dejun în Turcia nu este unul copios, totuși el presupune întâlniri amicale, de lungă durată, în sânul familiei, mai ales în week-end. De cele mai multe ori, la micul dejun se servesc brânza, mierea, măsline sau olive, salam, ouă fierte, roșii și castraveți, pâine proaspătă. Se bea cafea sau ceai turcesc. Prânzul decurge și el fără grabă: se servesc câteva feluri de bucate, neluând în calcul salatele și gustările reci. Cele mai comune feluri de mâncare pentru prânz sunt ciorbele pe bază de iaurt, diferite feluri de Toty-kebab, pilaf. Cina este masa principală a zilei. Primul, după vechiul obicei, la masă se așază cel mai în vârstă membru al familiei, care și începe masa. Este foarte important, pentru că în această țară se onorează orice tradiție și ierarhie de familie. De asemenea, este primit să fie mâncat absolut totul ce a fost servit pe farfurie. A lăsa mâncarea pe farfurie se consideră un păcat. Aceasta se bazează pe legea religioasă pentru prevenirea de risipă. Deși, în ultimii ani, aceste tradiții sunt în schimbare și devin din ce în ce mai aproape de cele europene.

BUCĂTĂRIA OTOMANĂ

Bucătăria otomană a luat naștere în 1453 și a început a fi dată uitării prin 1923. Cu toate acestea, în prezent mai pot fi găsite restaurante care au încercat să reînvie atât bucatele, cât și spiritul meselor festive ale sultanatului. Probabil, o astfel de bucătărie nu va fi pe placul oamenilor grăbiți. Pentru că, majoritatea bucatelor se prepară după tehnologii complicate, iar timpul de servire al mesei se întinde pe cca 1-2 ore. Mai mult decât atât, la cina tradițională otomană, pe masă se pun nu mai puțin de 24 feluri de mâncare! (așa a fost obiceiul în palatele Sultanului). Fiecare fel de mâncare este o mică operă de artă. Principala idee care a luat naștere în spațiul închis al bucătăriilor de la palat, este de a crea o mâncare specială, cât mai diferită de mâncarea populară. Să fie mai exclusivă și la modă, cum s-ar zice astăzi. Ca să înțelegeți ce este cu adevărat o cină în stil otoman, imaginați-vă că la bucătăriile palatului Topkapi lucrau cca 800 de oameni. Iar pentru o petrecere ”mondenă”, se întocmea lista cumpărăturilor, care cuprindea tocmai 22 600 berbeci, 900 miei, 11 000 pui, 900 gâște, 650 rațe, 200 hulubi și 40 vaci! În listele diferitor ani, figurează și păuni, iepuri, bibilici, stridii, scoici, homari, anghile.

MÂNCARE DE STRADĂ

Dacă v-ați plictisit de vizita cafenelelor și a restaurantelor, este binevenit, cu atât mai mult și ieftin să încercați mâncarea din stradă. Grație, turcii se atârnă foarte serios asupra curățeniei și au grijă ca mâncarea pe care o prepară să corespundă tuturor cerințelor sanitare. Vă asigur, că nu trebuie să căutați mult timp un vânzător de mâncare de stradă. Aceștia se găsesc la orice colț de stradă. Mâncarea pe care v-o recomand s-o gustați neapărat este somonul – Ekmek. În traducere, sună mult mai prozaic și înseamnă pește – pâine. În fond, este doar un macrou la grătar, care a fost proaspăt prins de către pescari și se pregătește la vederea cumpărătorilor. Un astfel de pește încape într-o jumătate de franzelă, la care se adaugă ceapă tăiată rondele. Cel mai pitoresc loc unde poți gusta un astfel de ”fish burger”, este debarcaderul Eminonu, unde se prepară peștele chiar pe navele mici.

De asemenea, se merită să gustați în stradă un kebab, care presupune niște bucăți de carne rumenită, de regulă, de miel, de vită sau pui. Diversitatea kebaburilor este foarte mare, însă cel mai răspândit kebab de stradă este Doner, bucăți de carne băițuită cu condimente speciale învelită în lavaș. Un astfel de Doner poate fi gustat în orice oraș al lumii, cred că tocmai din această cauză ar fi original să gustați Kokorech, pregătite pe grătar intestine de berbec, înfășurate pe o spiră rotativă orizontală, potrivite de sare și condimente. De regulă, sunt folosite intestine de miel, în care sunt înfășurate măruntaiele. Kokorech-ul prăjit se servește pe pâine albă crocantă. dacă vă doriți ceva mai special, atunci vă recomand să încercați castanele. Dar luați aminte, castanele au un gust specific!

Nu veți colinda mult străzile, ca să le găsiți căci mirosul de castani persistă în tot orașul. Din mâncare mai neobișnuită, puteți gusta scoici umplute. De cele mai multe ori, scoicile au umplutură de orez și sunt servite cu lămâie. Dar, ca și castanele, scoicile sunt pentru amatori. Din produsele de patiserie se bucură de popularitatea Simit, covrigei presărați cu semințe de susan. Dimineața, Simit-ul se mănâncă cu brânză și ceai.

KEBAB-SALON

Kebab-Salon este întâlnit, practic la orice colț de stradă în Istanbul. În același timp, aceste localuri pot fi atât nişte băruleţe mici şi neînsemnate, cât şi niște restaurante de elită, scumpe. Exact aşa, adevărate restaurante, unele dintre acestea având chiar şi 4 etaje cu portar la uşă. Este greu de imaginat dacă nu aşi fost în Istanbul. Cu toate acestea, începi să realizezi că nu este ceva neobişnuit, când afli că există zeci, dacă nu sute de feluri de kebab. În esenţă, sunt doar bucăţi de carne (de regulă de miel), dar există o mulţime de variaţiuni şi combinaţii, încât s-ar părea că orice fel de mâncare din carne, legume sau peşte se poate numi Kebab în Turcia. Cele mai populare kebab-uri sunt: donner-kebab, Iskender-kebab (felii subţiri de carne de miel, preparată în sos de roşii cu bucăţi mici de turtă), shish-kebab – frigărui turcesc.

MEYHANE

Meyhane sunt restaurante tipice, specifice doar pentru Istanbul. Sunt nişte localuri tradiţionale, concepute pentru distracţie la maximum. În Meyhane puteţi servi o cină tradiţională turcească, care se va începe cu un pahar de raki – votkă de anason dizolvată cu apă, urmată de meze – gustări calde succedate de cele reci. Poate fi orice fel de gustare din vinete, roşii umplute, brânză, măsline, hamsii. Porţiile sunt minuscule, în schimb seria lor este infinită. Există sute de tipuri de meze, care sunt un element esenţial al meselor turceşti de sărbătoare.

DULCIURI ORIENTALE

Dulciurile turceşti sunt apreciate în lumea largă: rahat (loukum), sherbet, halva. Totuşi, Baklava deţine locul de frunte. Desertul este compus din straturi subţiri de aluat cu umplutură de fistic, nuci, alune impregnate din abundenţă cu sirop de zahăr sau de miere. Baklavaua se serveşte la cafea sau ceai, ultimul este foarte apreciate în Istanbul. De regulă, ceaiul nu se infuzează, ci se fierbe, după care se serveşte în păhăruţe de cristal, care poartă o denumire ciudată de „bardak”. De asemenea, localnicii preferă nucile, alunele sub orice formă. Turiştii se pot răsfăţa cu migdale crocante, alune şi nuci de la Egypian Bazaar (cunoscut, de asemenea ca Bazaar de Mirodenii). Apropos, la această piaţă, puteţi gusta absolut graris, orice fel de dulciuri. Toate acestea, datorită faptului că, vânzătorii localnici organizează degustaţii special pentru vizitatori şi potenţialii cumpărători. Turcia este un Edem pentru amatorii de dulciuri! Piramide de cuburi translucide de rahat-lukum, acoperite cu fulgi de cocos şi baklavaua care se topeşte pe limbă, rămân una dintre cele mai plăcute amintiri despre această ţară. Bineînţeles că nu veţi rămâneţi doar cu această amintire... Vă îndemn să vizitaţi Istanbulul, ca să-mi daţi crezare istorisirii!

În mod obligator să încercaţi salep! Salep – este răspunsul turceasc către ciocolata fierbine

europeană. Această băutură a apărut pe timpul Imperiului Otoman şi este preparat din bulbii orhideelor

de munte, cu lapte fierbinte, yahăr şi scorţişioară.

10 lucruri, pe care trebuie să le încercaţi neapărat în Istanbul:

Să luaţi cina într-un restaurant cu privelişti frumoase, graţie în Istanbul sunt o mulţime de astfel de localuri. Deschiderea către oraşul vechi, către Bosfor sau Cornul de Aur este impresionant!
Să treceţi Istanbulul pe feribot regular, ca să puteţi aprecia toată frumuseţea şi semnificaţia în sine a oraşului de pe două continente.
Să gustaţi cât mai mult din mâncarea de stradă. Să nu vă fie frică, este inofensiv!
La Grand Bazaar să vă târguiţi până la sfâşit pentru suvenire, iar la piaţa Egipteană târguiţi-vă pentru dulciuri şi mirodenii. Localnicii apreciază dacă vă târguiţi.
Să contemplaţi un alt Istanbulul, în raionul Nişantaşi, unul de talie europeană.
Să vizitaţi Biserica Sfânta Sofia şi să vedeţi adevărata faţă a Constantinopolului. Din păcate, este unul dintre dintre puţinele edificii în care se citeşte adevărata faţa a Imperiului Otoman.
Să fumaţi într-o ceainărie adevărata narghilea, sorbind şi un salep (o băutură fierbinte din bulbi uscaţi ai orchideelor de munte).
Să vizitaţi Insulile Prinţilor ca să puteţi vedea reşedinţele aristocraţiei turceşti.
Să faceţi o plimbare de seară pe Podul Galata şi să vă minunaţi de darurile mării, pe care le expun pescarii.
Să încheiaţi ziua în cel mai vechi local al Istanbulului, unde se serveşte pahlava chiar pe digul Eminonu – „Hafiz Mustafa”. Datează din 1864.

Ce să gustăm în Istanbul?

- Hunkar begendi – este o mâncare tradițională turcească, preferată de sultan. În esență este doar un pireu de vinete, cu sos de smântână și brânză moale cu carne de miel în sos de roșii.

- Imam bayildi – se traduce ca ”Imam este încântat”. Este un sote de vinete, umplute cu roșii și usturoi.

- Kadin budu kofte – se traduce ca chifteluțe, ”Coapsă de damă” – pârjoale pane.

- Kokorech – mâncare din măruntaie de berbec, care se învelesc în intestine. Se prăjesc la foc, se taie mărunt și se învelesc în clătită.

- Bulbul-Yuvasi (cuibul privighetorii) – dulciuri.

- Tavuk Gogsu – este o mâncare specială, o cremă fiartă din piept de pui.

- Diferite feluri de pește (baliklar): macrou albastru (lufer), calcan (kalkan), păstrăv (alabalik), unic (dil baligi), biban de mare (levrek), pește-spadă (kilic baligi). Regina peștilor – rândunica de mare roșie (barbunya).

Cafenele şi Restaurante:

1. Local unde se prepară cele mai gustoase kebab-uri – „Hamdi”, Rustem Paşa Mh., Kalçin Sk No:17

2. Restaurant cu cea mai fabuloasă priveliște - “Ocean's 7”. Denumirea localului a fost inspirată de fondatorii acestuia, 7 frați la număr, Akbiyik Cad No: 49

3. Cel mai monden restaurant din Istanbul - “360”, stiklal Street, Mısır Apartment 8th Floor No: 163 Beyoglu