Simbolul bogăţiei

În ajunul Sfintelor Sărbători de Paște,  întreaga lume ortodoxă prepară mâncare tradițională, care la noi în Moldova se numește Colivă. Nu am putut trece cu vederea această delicatețe dulce, de aceea vă propunem o rețetă de Colivă puțin modificată, pe care ne-a divulgat-o un specialist al bucătăriei moldovenești.

COLIVA

500 g grâu purificat

4 lg de miere

250 g nuci

4 lg de zahăr

1 lg  cacao  neagră

Mac și dulceață de cireșe albe pentru decorare.

1. Se pun boabele de grâu pentru 3-4 ore la înmuiat în apă.

2. După înmuiere, apa se scurge și se toarnă alta curată și se fierbe grâul timp de 30-40 minute după ce a dat în fiert.

3. Cînd grâul este gata, se scurge apa, se pune într-o strecurătoare și se lasă să se scurgă toată apa rămasă.

4. Nucile se mărunțesc. Mierea se amestecă cu zahăr.

5. Apoi se amestecă grâul aproape uscat cu amestecul de zahăr, nuci și cacao.

6. Masa obținută se aranjează frumos în farfurie, scu ajutorul unei linguri se dă o formă a unei tarte rotunde.

7. După care se decorează cu mac și cu dulceața de cireșe albe.

Ce înseamnă COLIVĂ

Cuvântul moldovenesc ”colivă”, ca și cel rusesc «коливо», provine din limba greacă «κολύβα» – ceea ce înseamnă ”sămânță fiartă”. În limbile slave acest fel de mâncare este denumit „Kutia”, care de asemenea a venit la noi din limba greacă. „Kutia”,  înseamnă  amestec. Și într-adevăr, e doar o masă rituală a creștinilor ortodocși care sugerează un amestec simplu și consistent din diferite produse. De bază poate fi considerat, în afară de tradiționale seminte de grâu, orezul  orzul și alte cereale. În colivă se adaugă neampărat astfel de ingrediente ca: mierea, siropul din miere sau zahărul, macul, stafide și/nuci, lapte și dulceață. Puteți adăuga fructe uscate, tocate și aburite, fructe congelate și fructe de pădure, fructe din compoturi și dulcețuri, mac aburit, nuci, în unele cazuri marmalade și bomboane.

Grâul sau oricare alte cereale din colivă, simbolizează învierea unei generații noi. Mierea sau zahărul este simbolul fericirii al unei vieți noi.

TRADIȚIA DE PREPARAREA COLIVEI 

Obiceiul de oferte rituale din cereale și fructe este consfințit încă din Grecia Antică. Se presupune, că acesta este un obicei mult mai vechi. În perioada bizantină a fost numit kollyba, și a rămas aproape neschimbat până în prezent.

În tradiția ortodoxă, coliva se pregătește în cinstea Domnului de sărbători și în memoria celor sfinți. În prima săptămână a postului mare, coliva înesamnă vinerea, și comemorarea minunii Marelui Mucenic Teodor.

Semințele, din care se pregătește coliva, simbolizează viața veșnică, învierea și bogăția. Mierea – simbol de fericire cerească, sănătate și viață prosperă. Macul și nucile sunt simboluri de prosperitate și fertilitate. În antichitate se considera, cu cât este mai bogată (mai gustoasă și mai sățioasă) coliva, cu atât mai bogată va fi recolta și prosperitatea în familie.

Coliva în mod tradițional este  mâncată de toți membrii familiei și chiar se servesc și animalele domestice, ca acestea să nu se îmbolnăvească și să producă urmași. Din ea se servește și nașii și membrii de familie mai în vârstă, care locuiesc separat. În plus, în conformitate cu vechea tradiție, proprietarul casei aruncă rămășițele de colivă din lingură în sus, și câte cereale se vor lipi de tavan, atâția snopi de cereale vor avea în în anul care vine. De asemenea, sub vasul de colivă puneau spicuri de grâne și le păstrau anul întreg, astea fiind  ca un ocrotitor.

Reţeta: Ana Sîtnic;

Foto: Olga Bux